Anca a încercat câțiva ani de zile să rămână însărcinată. A apelat la tratamente hormonale, acupunctură, soluții naturiste. Nimic nu funcționa. Visul ei parcă pur și simplu fugea de ea. Periodic, prietene, rude, colege o anunțau că urmau să devină mame și se ura pe sine că nu putea să se bucure de vestea lor. Din contră, îi făcea rău. A avut multe momente de descurajare, dar nu a renunțat. Și apoi minunea s-a produs. Într-o frumoasă zi de primăvară a aflat că a rămas însărcinată. Era în culmea fericirii. Dar minunea a ținut puțin. La doar 25 săptămâni de sarcină i s-a rupt apa. Anca a avut din nou impresia că visul ei a luat-o la goană. Medicii au reușit să îi mai țină copilul în burtică o săptămână, apoi a născut prematur.
Anca nu a putut să își țină copilul în brațe, nu a putut să îl pună la sân să îi dea lapte. Viața ei de mamă nu semăna cu nimic din ce auzise sau văzuse vreodată. S-a întors acasă singură, fără un copil în brațe. Fetița ei rămăsese la spital în incubator. Timp de 2 luni a mers de două ori pe zi la spital pentru a preda personalului medical laptele matern stors cu pompa, lapte ce urma să ajungă la fetița ei. Auzea mame în jurul ei care se plângeau de cât de obosite sunt pentru că bebelușii lor plângeau noaptea, aveau colici sau refuzau pireul de legume și ar fi vrut să urle la ele! Ea ar fi dat orice să se plimbe toată noaptea prin cameră cu fetița ei în brațe, în încercarea de a o adormi. Ar fi dat orice să își audă bebelușul plângând în pătuț. Chinurile acestor mame, pentru ea, ar fi fost o binecuvântare.
Acum Anca și fetița ei sunt bine. A fost greu, dar au au răzbătut împreună. Una mai puternică decât cealaltă. Dar cazul lor nu este singular. Aproximativ 15 milioane de copii sunt născuți prea devreme în fiecare an. În Romania 1 din 10 bebeluși este prematur, adică sunt aproximativ 18.000 de copii care se nasc înainte de termen. Cea mai mare parte dintre aceștia sunt expuși riscurilor de a dezvolta probleme severe de: surditate, orbire, paralizie cerebrală, retard mintal.
Aproximativ 1 milion de copii la nivel international nu supraviețuiesc luptei pentru viață în fiecare an. Dar multe decese și dizabilități ale nou-născuților puteau fi evitate prin luarea unor măsuri sociale, economice și legislative din întreaga lume.
Iar astăzi, 17 noiembrie, este Ziua Internațională a Prematurității. Vă spun sincer că nu știam de această zi. Am avut norocul să nu trebuiască să știu până acum. Însă Tily Niculae mi-a atras atenția asupra acestei probleme și m-a rugat să susțin campania de conștientizare “Socks for life” derulată de Asociația Unu și Unu. Nu puteam să spun nu, știind prin ce a trecut Anca, prietena mea. Tily este ambasadoare a Asociației Unu și Unu, dar și o mamă care cunoaște de aproape experiența prematurității, pentru că și ea face parte din statistică. Povestea lui Tily spusă chiar de ea o puteți asculta aici.
Pentru părinții bebelușilor născuți prematuri Asociația Unu și Unu a creat Ghidul Prematurului. Tot pentru ei există și un call-center special pentru ajutor: Alo Prematuritate – 0800390678, înființat de aceeași asociație.
De asemenea, parintii, sustinatorii, cadrele medicale isi pot schimba poza de profil din conturile social media prin platforma: http://twibbon.com/support/ziua-prematuritatii-2 folosind hashtag-urile #17Noiembrie #ZiuaPrematuritatii #SockforLife.
17 noiembrie – Ziua Internationala a Prematuritatii
