Din bibliotecă: Ce cărți citim la 5 ani (I)

Nicio zi fără să citim. Asta e deviza familiei noastre. Una care s-a autoimpus de-a lungul timpului fără nicio presiune. Fiecare dintre noi avem preferințe diferite când vine vroba de cărți. Tati preferă cărțile despre istorie și evoluția lumii. Eu prefer beletristica, iar din când în când mai strecor și câte o carte despre creșterea și educarea copiilor (acum citesc Laura Markham – Părinți liniștiți, frați fericiți). Iar Sabina este încă în faza de explorare. Îi plac cărțile mai științifice despre animale și corpul omenesc, însă preferatele ei rămân poveștile. Pentru a-i hrăni curiozitatea și setea de povești, în fiecare lună rezerv o parte din bugetul familiei pentru achiziționarea de noi cărți. Pe cele mai multe le citim înainte de a le cumpăra (ne găsiți pe scările de la Cărturești cu câte 3-4 cărți lângă noi). Pe altele le cumpăr după ce am citit mai mai multe recenzii. Așa se face că toate cărțile pe care le-am cumpărat în acești ani au fost citite și răscitite. Și pentru că am constatat că scriu foarte des pe blog despre cărțile pe care le citim am decis să creez seria de articole: Din bibliotecă. Aici voi reuni toate articolele despre cărțile noastre preferate. Și că veni vorba de cărți preferate, iată care sunt ele acum:

1. Ziua când au plecat creioanele colorate de Drew Daywalt.  De mult timp vânez această carte. Am comandat-o la un moment în engleză de pe Book Depository, dar din păcate s-a pierdut pe drum și nu a mai ajuns la noi. Așa că atunci când am auzit că a fost tradusă și în limba română am dat fuga la librărie și am cumpărat-o. Iar așteptările mele nu au fost înșelate. În prima seară Sabina mi-a cerut să i-o citesc de trei ori, iar acum deja o știe pe de rost.  Povestea începe cu Duncan, un băiețel care vrea să coloreze. Însă când când vrea să își ia creioanele colorate nu găsește decât o cutie cu scrisori. Scrisorile au fost scrise de creioanele sale și reprezintă de fapt un protest al acestora. Fiecare creion are o nemulțumire sau o solicitare: cel albastru e frânt de oboseală pentru că este folosit prea des, creionul roz, din contră se plânge că nu este folosit deloc fiind considerat culoare pentru fetițe, iar galbenul și portocaliul se ceartă și îi cer lui Duncan să decidă care dintre cele două culori este “adevărata culoare a soarelui”.  Duncan vrea să își vadă creioanele fericite așa că decide să ia măsuri. Ce măsuri, vă las pe voi să descoperiți! Dar va asigur că o să va placă această carte.

2. Ceva ce nu s-a mai văzut de Ashley Spires este o poveste despre o fetiță inventivă și perseverentă. Fetița își dorește să construiască ceva ce nu s-a mai văzut și doar ea știe cum o să arate. Dar să faci un lucru nemaivăzut se dovedește a fi mai greu decât și-a închipuit ea. Fetița măsoară, ciocănește, înșurubează, reglează iarăși și iarăși, însă lucrul nu iese deloc cum trebuie. După nenumărate încercări eșuate, fetița se enervează foarte tare și renunță. Doar temporar. După o plimbare în compania cățelușului (și asistentului) ei, totul devine clar. Știe unde a greșit și mai ales cum să repare eroarea. Se întoarce la muncă și reușește!! Construiește ceva ce nimeni nu mai văzuse până atunci. Îmi place mult această poveste pentru că prezintă o lume care în general aparține băieților în cărțile pentru copii. Însă de această dată avem o fetiță care inovează, construiește, înșurubează, ciocănește, se enervează, renunță,  și în final REUȘEȘTE.

3. R- Mami de Mihaela Coșescu este o carte minunată despre perfecțiunea maternă pe care copiii o solicită neîncetat și ce se întâmplă atunci când o obțin. Pentru că mama lui este prea obosită pentru a-i citit a suta oară povestea, Robert îi spune că și-ar dori să aibă o mamă robot care să nu obosească niciodată și să fie mereu disponibilă pentru ei. Însă atunci când dorința i se îndeplinește, Robert realizează cât de importantă e de fapt mama lui așa ‘imperfectă’ cum e ea. Lectura acesti cărți deschide o cutie Pandorei și zeci de discuții despre nevoi, limite, și emoții. Atât ale celor mari cât și ale celor mici. Și nu în ultimul rând este o poveste care scoate la iveală esența rolului de mamă.

4. Am un croccodil sub pat de Mercer Mayer este o poveste potrivită și pentru copii mai mici pentru că e destul de scurtă. Sabina a primit-o când a împlinit 5 ani și a rezonat cu ea pentru că trăiește o perioadă în care îi este frică de întuneric și nu îi place deloc să rămână singură într-o cameră. Imaginația ei bogată a dat naștere la tot felul de monștri pe care eu nu îi pot face să dispară cu argumente raționale. Și poate tocmai de aceea îi place Sabinei atât de mult această carte despre un băiețel care este sigur că are un crocodil sub pat. Băiatul i-a chemat și pe părinți în camera lui însă ei nu îl văd niciun crocodil. Așa că băiețelul decide să rezolve această problemă de unul singur. Printr-o metodă ingenioasă reușește să scoată crocodilul din cameră și din casă. Este o poveste frumoasă despre fricile copilăriei și mai ales despre curajul de a înfrunta aceste frici cu forțele proprii.

5. Domnul întuneric se strecoară de Ella Burfoot este o altă poveste despre frica de întuneric a copiilor și cum poate fi ea depășită. Noi am găsit-o la Biblioteca pentru copii “Ion Creangă” și am luat-o cu noi acasă după ce am citit-o în sala de lectură de cel puțin 4 ori. “Domnul întuneric se strecoară” spune povestea lui Daisy, o fetiță căreia nu îi este frică de întuneric. Din contră, ea decide să îl prindă pe Domnul Întuneric și să se împrietenească cu el. Împreună, Daisy și Domnul Întuneric se joacă, danseaza, beau ceai și mănâncă prăjituri. Sabinei îi place foarte mult povestea pentru că transformă întunericul înfricoșător într-un domn simpatic, care se joacă cu copiii și îi protejează noaptea când dorm.

Voi ce cărți citiți acum împreună cu copiii?