După cum v-am mai povestit, Sabinei îi plac foarte mult poveștile și cărțile. De când era bebeluș am încercat să o duc aproape de cărți, să o fac să iubească poveștile și lectura. Strategia mea a dat rezultate, iar acum citim împreună în fiecare zi. O mare parte a bugetului nostru lunar destinat Sabinei este cheltuit pe cărți. În plus, mai împrumutăm de la bibliotecă și stăm și prin librării și citim. Grădinița Sabinei este aproape de o librărie Cărturești așa că de câteva ori pe săptămână ne oprim acolo și stăm și citim câte 6-8 cărți. Uneori cumpărăm una sau două, alteori niciuna. Depinde de preferințele Sabinei și de buzunarul meu.
Am realizat că au trecut mai mult de 6 luni de când am scris ultima oară despre cărțile noastre preferate, iar lista a tot crescut de atunci. Planul meu e să scriu în fiecare lună un articol despre cărțile noi pe care le adăugăm pe lista de lectură. Până atunci însă, iată care sunt cărțile pe care le citim cel mai des acum:
1. Hoinari prin Anotimpuri – Noaptea.
Noi iubim întreaga serie Hoinari prin anotimpuri de Rotraut Susanne Berner și am fost foarte fericită când am aflat că a fost publicată la noi și “Noaptea”. Spre deosebire de cărțile cu anotimpurile, aceasta are mai puțin detalii, însă este o plăcere să redescoperi orașul și personajele atât de mult îndrăgite de noi. Acțiunea se petrece într-o noapte de vară și implică copii, adulți, dar și micuțele animale din oraș. Polițiștii care veghează asupra orașului și locuitorilor săi sunt cei mai ocupați. Cartea a stârnit multe discuții cu Sabina pe o varietatea de teme. Și cred că acesta este farmecul cărților din această serie: descoperi ceva nou la fiecare pagină, la fiecare nouă “lectură”, stârnesc curiozitatea și oferă prilejul multor discuții cu copiii.
2. Henry și puterea imaginației de Skye Byrne.
Este o poveste foarte frumoasă despre un băiețel și iepurașul lui de pluș de care era nedespărțit. Până într-o zi în care Henry nu îl mai găsește pe iepuraș nicăieri. Toată lumea îl caută peste tot, însă iepurașul este de negăsit. Ajutat de sfatul bunicului și de puterea imaginației, Henry își regăsește însă prietenul mult iubit. Cartea este ilustrată foarte frumos cu elemente ce îmbină desenul simplu cu obiecte reale.
3. Prințesa Klara în căutarea fericirii de Ulf Stark
Este o carte pe care Sabina a insistat mult să o ia și bine a făcut. Eu ii tot propuneam o carte cu Bufnița care pleacă în vacanță, pentru că eram orbită (sau prostită) de preconcepțiile mele cu prințese. Ea nu voia sub nicio formă să ia altă carte. În final am cedat și uite așa am descoperit una dintre cele mai frumoase cărți pentru copii. Îmi place tare mult cartea asta pentru că e ALTFEL și cuprinde multe lecții de viață. Povestea e simplă: tatăl Klarei, regele, își pierde fericirea, iar prințesa Klara pleacă în căutarea ei prin pădurea fermecată unde întâlnește o mulțime de personaje. Klara este inteligentă, prevăzătoare, curajoasă, prietenoasă, empatică și bună. Vorbele ei rămân cu tine și îți dau de gândit. De exemplu:
“Când cauți fericirea trebuie să fii curajos!”
“Fericirea cuiva nu e neapărat fericirea tuturor”.
De asemenea, este singura carte pentru copii pe care am citit-o în care vrăjitoarea are “o parte bună”. După ce Klara o transformă pe vrăjitoare în stană de piatră spune:
“- Îmi cam pare rău pentru ea!
– De ce? întreabă Krulig. Era tare răutăcioasă!
– Nimeni nu e pur și simplu răutăcios. Fiecare om are o parte bună care încearcă să iasă la suprafață!”, spune Klara.
Singurul reproș pe care îl am de făcut este editorilor cărții care au permis cam multe greșeli de tipar.
4. Grufallo, de Julia Donaldson și cu ilustrații de Axel Scheffler
Gruffalo este povestea unui șoricel care în timpul unei plimbări prin pădure se întâlnește cu o vulpe, cu un șarpe și cu o bufniță. Toate cele trei animale vor să îl mănânce, însă șoricelul reușește să scape de pericol inventând un monstru. El le spune tuturor că urmează să se întâlnească cu Grufallo, un monstru căruia îi place să mănânce “vulpe proaspătă la tavă”, “piept de bufniță-n aspic” și “șarpe la capac”. Chiar în timp ce se bucură de succesul strategiei sale, șoricelul dă nas în nas cu Grufallo. Monstrul “imaginar” nu doar că există, dar mai vrea și să îl servească la cină pe șoricel. În cele din urmă șoricelul cel isteț reușește să îl păcălească și pe Grufallo. Cum? Vă las pe voi să descoperiți.
Cartea a primit foarte premii, iar în anul 2000 a fost declarată cea mai bună carte ilustrată din Marea Britanie.
5. O petrecere perfectă. Este o carte cumpărată de la Ikea. Povestea este simplu ilustrată, însă mesajul ei este foarte frumos. E ultima zi de vară, iar Regina Regală dă o petrecere mare pentru prietenii săi din grădină. Deodată, se aude un zgomot înfricoșător din tufișuri și imediat își fac apariția neinvitați cei din Lumea de sub Pământ: Roza, Regina Rădăcinilor, Mu, mumia micuță, Victor vampirul, dar și fantomele năuce. Ele încep să se joace cu ființele din grădină, însă gesturile lor, dar și modul în care arată sunt interpretate greșit și partenerii de joacă fug cât văd cu ochii. În final, diferențele dintre cei de sub pământ și cei de deasupra dispar când Regina Regală spune: “Nu e niciun monstru înfricoșător la petrecerea asta. Doar prieteni dragi”.
– Iar prietenii care se joacă împreună, rămân împreună, spune Roza.
6. Bufnița care se temea de întuneric de Jill Tomlinson.
Am cumpărat această carte din două motive: 1. Sabinei a început să îi fie teamă de întuneric și am sperat că o va ajuta și 2. cartea are puține imagini și mi-am spus că o astfel de carte o va determina să își folosească mai mult imaginația. Cartea este foarte frumoasă. Personajul principal, Buf, este o bufniță care se teme de întuneric, deși, culmea, este o pasăre de noapte. Părinții sunt înțelegători cu el, îi acceptă această temere, însă îl sfătuiesc să iasă din cuib și să afle mai întâi ce este întunericul și dacă este cu adevarat urât. Nu îi impun punctul lor de vedere, ci îl lasă pe el să pună întrebări, să caute răspunsuri și să descopere lumea.
Pe parcursul celor 7 povestiri cuprinse în carte, Buf se întâlnește cu diverse persoane care îi prezintă întunericul într-o perspectivă pozitivă. Se întâlnește cu un băiat ce așteaptă nerăbdător căderea întunericului ca să înceapă un foc de artificii, o doamnă în vârstă pentru care întunericul e blând pentru că îi ascunde “ridurile și bătrânele mâini zbârcite”, un cercetaș plecat în tabără, o fetiță care-i povestește despre Moș Crăciun și cum vine el doar noaptea să aducă cadouri, un bărbat cu un telescop care îi arată cât de frumos e cerul nopții și cu o pisică neagră care îl ia cu ea în plimbările sale nocturne și îi arată cât de frumoase sunt nopțile.
7. Înc-o dată de Emily Gravett.
“Înc-o dată” este povestea lui Cedric, un pui de dragon încăpățânat, și a cărții sale preferate. În fiecare seară, la culcare, Cedric vrea ca mama lui să îi citească aceeași poveste odată, și înc-o dată și înc-o dată, și înc-o dată… Într-un final mama lui, răpusă de oboseală, adoarme. Cedric căruia nici prin cap nu îi trece să se culce, face o criză de furie în toată regula. Dar când un dragon are o criză de furie scoate foc pe nări și pe gură așa că această ieșire emoțională se lasă cu pagube: ultima pagină a cărții și coperta rămân cu o gaură, drept mărturie a furiei micului dragon. După ce am terminat de citit povestea, Sabina mi-a spus: Înc-o dată!!!!. Așa că m-am conformat. De mai multe ori.
8. Cea mai iubită surioară de Astrid Lindgren, cu ilustrații de Hans Arnold
Este povestea emoționantă a unei fetițe a cărei viață se schimbă complet când în familie apare și un frățior. Așa că Barbara creează o lume aparte, în afara casei. Aventura începe după tufișul de trandafiri din colțul grădinii, “acolo unde nu vine nimeni niciodată”. Pe acolo, Barbara coboară în lumea lui Ylva-li, sora geamănă de a cărei existență nu știe nimeni și care vorbește o limbă aparte, pe care doar Barbara o înțelege. Mai mult, Ylva-Li îi spunei Barbarei “cea mai iubită surioară”. Împreună călătoresc prin lumi fantastice și întâlnesc personaje incredibile. Însă Ylva-Li îi spune Barbarei că în curând vor trebui să își ia la revedere. Barbara se întristează, însă când ajunge acasă, o așteaptă o surpriză minunată.
Acestea sunt cărțile pe care noi le citim cel mai des acum. Voi ce cărți le citiți copiilor? Care sunt poveștile care le-au stârnit imaginația și curiozitatea, care sunt personajele lor preferate? Dați-ne și nouă de veste! Avem nevoie de inspirație pentru lunile viitoare.
4 comments